Gheorghe Lazar

Erudit iluminist sibian se naşte la 5 iunie 1779 la Avrig, fiind şi locul unde viaţa sa ia sfârşit la 17 septembrie 1823, Gheorghe Lazăr provine dintr-o familie de ţărani înstăriţi. După absolvirea şcolii primare în localitatea natală, Gheorghe Lazăr a urmat studiile gimnaziale la Cluj şi Sibiu, în 1802 ajungând student la două facultăţi din Cluj: filosofie şi drept. Patru ani mai târziu, cel care avea să devină fondatorul învăţământului în limba română din Ţara Românească a plecat, prin intermediul unui stipendiu bisericesc să studieze teologia la Viena. Trimis, în decembrie 1809, după absolvire, de împărat şi de consistoriul său din Sibiu, să se hirotonisească la Carlovit, lui Lazăr i-a fost refuzat de către autorităţile vremii drumul spre episcopat, considerându-se că liberalismul său exacerbat ar fi putut să dăuneze ortodoxiei. Aşadar între anii 1811-1815 a avut funcţia de simplu profesor la o şcoală elementară de teologie din Sibiu.

Fiind supus la represaliile episcopului Vasile Moga , anume prin interzicerea de a tipări mai multe scrieri, Gheorghe Lazăr se vede nevoit să plece în Ţara Românească, unde îşi schimbă profesia şi devine inginer topograf. Prin elaborarea manualelor “Aritmetica matematicească”, “Trigonometria cea dreaptă” , Lazăr şi-a adus o mare contribuţie la crearea terminologiei ştiinţifice şi a tehnicii româneşti. Au fost introduse, la propunerea sa, discipline noi precum aritmetica, geometria, trigonometria, filosofia, geografia şi gramatica. Era firesc ca Gheorghe Lazăr , cugetând astfel, să se împretienească şi cu Tudor Vladimirescu, eroul revoluţiei, care a stârnit emanciparea politică a ţărilor, dând paralela războinică, sângeroasă la emanciparea culturală a lui Lazăr.

Ca o recunoaştere a întregii sale activităţi, în anul 1886 a fost amplasată la Bucureşti o impunătoare statuie, un bust al lui Gheorghe Lazăr fiind realizat şi în localitatea natală, de către Cornel Medrea. De asemenea, la Sibiu, în panteonul personalităţilor din Parcul ASTRA a fost amplasat, la comemorarea a 150 de ani de la moartea cărturarului, un bust din bronz, operă a sculptorului sibian Kurtfritz Handel.

Astfel Gheorghe Lazăr nu s-a dovedit a fi doar un simplu dascăl, ci un Mare Român, oferindu-i culturii române o vatră caldă. El ne-a demonstrat că viaţa este privită ca o şcoală, care este pusă în opoziţie cu studiul insituţional sau autodidact, cu semestre faste sau mai puţin faste, cu program non-stop, flexibil.Această şcoală a vieţii nu oferă diplôme, ci oferă consecinţe, însă bogăţia sufletească şi investiţia în noi sunt în final cele mai de preţ!

(sursa: desteptarea.info)